Deși aveam bilete de avion cumpărate din noiembrie anul trecut, rezervari făcute în Atena, Monemvasia, Elafonisios, Porto Cheli și Poros, a trebuit să renunțăm la toate acestea din motive de sănătate și cățelușă.
Sănătatea cerea plaje cu umbră, cățelușa cerea plaje pet frendly așa că am renunțat la Grecia și am plecat spre Croația, de data asta dorind să vedem Dalmația(Istria o văzusem în 2011).
La dus am mers pe traseul Sibiu – Nadlac – Budapesta – Balaton – Letenye – Zagreb. Autostrăzile croate sunt impecabile dar scumpe. Costurile le găsiți pe site-ul acesta
http://hac.hr/en/toll-rates/pricelist La porți se poate plăti numerar sau cu cardul, în Kune sau Euro. Singura zonă fără plată este Zagreb Ring-ul.
Pe drum am oprit la Zagreb în mall-ul Supernova pentru a schimba bani și cumpăraturi de la Pet Center pentru cățelușa noastră. Am primit un curs bun, de 7,3 Kuna pt. 1 Euro
(în benzinării, la casele de schimb din zonele turistice cursul e undeva între 7 și 7,1 Kuna. Cursuri bune găsiți doar în zonele ne-turistice sau la anumite bănci, chiar dacă băncile vă percep comision, undeva la 1,5%).
Prima destinație a fost în parcul Krka, pentru 2 zile.
Impresionante cascadele dar și mai impresionantă mi s-a părut organizarea.
Parcare imensă gratuită, multe case de bilete, posibilitate cumpărare online de bilete, toalete suficiente și curate, autobuze noi cu aer condiționat, posibilitatea de a face baie, semnalizări turistice pe toată suprafața parcului inclusiv în zonele locuibile
(terenuri private) iar la 10.000 de bilet vândute/zi parcul se închide
(în zona caselor de bilete există un contor electronic care îți arată exact câte bilete au vândut în ziua respectivă).
Am menționat lucrurile acestea pentru că sunt exact opusul a ceea ce am găsit în parcul de la Plitvice
IMG_1277.jpgIMG_1313.jpgIMG_1342.jpg
Din Krka am plecat pentru 7 zile în insula Mljet.
Am traversat coridorul Neum
(ieșirea la mare a Bosniei, ieșire care taie teritoriul croat; croații vor construi un pod care va uni peninsula Peljesac cu continentul, astfel că în viitor se va evita trecerea prin coridorul Neum. Construcția podului este o condiție pentru aderarea Croației la Spațiul Schengen).
IMG_1346.jpg
Ferry-ul l-am luat de la Parapratno iar traversarea durează cam 30 de minute. Biletele au costat 200 Kuna/sens
(aprox. 27,5 Euro. 4 Euro/pers + 19,5 Euro/masina) și le-am luat online.
IMG_1347.jpg
Insula are o lungime de vreo 50 de km iar ca lățime undeva sub 10 km. Drumurile asfaltate impecabil, destul de late
(cu câteva excepții în anumite sate din interior) dar greu de parcurs din cauza serpentinelor
(în special în sud; din portul Sobra, unde te lăsa ferry-ul, până în Saplunara sunt aproximativ 15 km care îi făceai în 20-30 de minute)IMG_1357.jpgIMG_1392.jpgIMG_1459.jpgIMG_1577.jpg
În Mljet am stat în sudul insulei, într-un mic sătuc, Saplunara, singura zonă de pe insulă cu plaje cu nisip. În Saplunara majoritatea turiștilor erau italieni, francezi, cehi și croați.
În Saplunara am avut închiriat un apartament cu un dormitor și cu o terasă imensă. Vis-a-vis aveam un mini-market bine aprovizionat.
Apa mării a fost destul de caldă iar plajele cu nisip erau la marginea unor pinete. Mai existau câteva plaje mici cu nisip/pietre, pietre sau platforme de beton.
Saplunara avea 4 restaurante, 1 fast food și-un beach bar. 3 dintre restaurante aveau niște prețuri exorbitante
(am plătit 75 de euro pt. 2 calamari la grill și 2 beri). Restaurantele erau în special pentru cei veniți cu iahturi sau veliere, de aici și preturile așa mari. Cel de-al patrulea restaurant avea prețuri mai omenești dar mâncarea proastă
(extrem de sărată sau calamarii necurățați). Aceeași problemă cu prețurile mari am văzut-o și în nordul insulei
(58 de euro/kg mielul rotisat, 90 de euro/kg peștele zilei).
IMG_1365.jpgIMG_1366.jpgIMG_1534.jpg
În nordul insulei se află parcul Mljet, cu cele două lacuri și insula Sveti Marija cu mănăstirea benedictina.
IMG_1400.jpgIMG_1410.jpgIMG_1431.jpg
Din Mljet am plecat pentru căteva ore în Dubrovnik
(o oră de mers cu nava rapidă, cost 80 Kuna/pers, aprox. 11 euro/sens). Dubrovnikul este superb dar l-am prins într-o zi extrem de călduroasă și de aglomerată
(în port erau 4 nave mari de croazieră plus alte 3 mai mici). Am avut senzația că ne sufocăm, plus că am fost nevoiți să ducem cățelușa în rucsac, de frică să nu fie călcată în picioare.
IMG_1473.jpgIMG_1477.jpgIMG_1495.jpg
Următoarea destinație a fost Trogir-ul pentru două zile. Superb și el, cu străduțele lui strâmte și terasele fermecătoare. Am avut parte și de o cazare foarte bună la intrarea in Old Town, peste pod, în insula Ciovo.
IMG_1611.jpgIMG_1616.jpgIMG_1633.jpgIMG_1640.jpg
În a doua zi am făcut o excursie la Split
(la dus cu o barca, 35 kuna/pers iar la întors cu autobuzul 15 kuna/pers). Split-ul m-a impresionat, cred că este unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa.
IMG_1677.jpgIMG_1695.jpgIMG_1682.jpgIMG_1740.jpgIMG_1690.jpg
Din Trogir am plecat la Plitvice. Parcul este superb, păcat că nu are organizarea celui de la Krka. Am închiriat un apartament la vreo 6 km de parc, într-un sătuc. Vis-a-vis de vila era un restaurant deschis doar seara, cu meniu prin viu grai: un fel de aperitiv, un fel principal compus dintr-un mix de cărneturi sau mix de pește, un fel de garnitură care s-a dovedit un fel de tocană de cartofi, un fel de salată, vin alb sau roșu și un fel de bere. Mâncarea a fost foarte bună, foarte multă și preturile OK.
IMG_1824.jpgIMG_1827.jpgIMG_1845.jpgIMG_1866.jpg
Drumul spre casă l-am făcut traversând tot nordul Croației
(din nou cu o pauză la Zagreb în mall, pentru cumpărături la Pet Center ) oprind pentru o zi pe malul Dunării, la Mohacs, în Ungaria. Micuț și cochet. Am profitat de ocazie și de prețuri ca să ne facem cumpărăturile săptămânale pentru casă.
Legat de prețuri, în Ungaria am mâncat mereu cel mai ieftin iar porțiile erau uriașe.
În Mohacs am stat la o pensiune în centrul orașului, bine amplasată, curată, dotată modern, cu o cafenea la parter.
IMG_1897.jpgIMG_1916.jpgIMG_1918.jpgIMG_1900.jpg
Întoarcerea a fost prin Zagreb – Slavonski Brod - Beli Manastir – Mohacs – Szeged – Nădlac – Sibiu. Au fost vreo 3400 de km, încă nu mi-am făcut calculele cât am cheltuit cu combustibilul și autostrada(
am plătit și cash și cu 2 carduri), estimez undeva pe la vreo 400 de euro(
din care 100 autostrada).
După problemele de sănătate pe care le-am avut mi-e greu să-mi mai fac planuri de vacanță, cel mai probabil o să ne decidem pe ultima sută de metri, dar având în vedere că vom căuta locații cu umbră și mai ales pet frendly, cred ca la anul tot Croația o să fie destinația.