Pagina 1 din 1

Grădina Zmeilor - Sălaj

Mesaj necititScris: Joi Oct 08, 2015 12:45 pm
de zanga2
Este a doua oara cand vizitez Grădina Zmeilor si m-am gandit ca de data asta sa filmez si sa montez un "tur virtual", sper sa va placa.

Sursa: Romania Libera
Sălaj: Legendele care aduc turiștii în Grădina Zmeilor
Vizitatorii sunt atrași de frumusețea legendelor scornite de localnici, dar și de peisajul spectaculos, unic în lume.
Una dintre cele mai frumoase și mai interesante rezervații naturale din Transilvania este Grădina Zmeilor, din apropierea satului Gălgău Almașului, din județul Sălaj. Stâncile sculptate de acțiunea vântului, a ploii și a zăpezii au devenit personaje fantastice în legendele localnicilor.
Rezervația, situată la aproximativ 10 kilometri de orașul Jibou, are o suprafață de trei hectare. Ea este reprezentată de gresii desprinse din dealul Închieturi, cu o înălțime maximă de 376 de metri. Stâncile cenușii ori galbene sunt reprezentate de așa-numitele gresii de Sânmihaiu.
Din anul 2000, rezervația are statutul de arie protejată. Grădina Zmeilor îi atrage pe fotografii dornici să surprindă farmecul neîntrecut al acestui colț al Sălajului. ”În lunile de primăvară, când pădurea din jur este dominată de verdele crud al frunzelor, iar copacii ori pomii sunt în floare, Grădina Zmeilor este locul unde poți realiza fotografia perfectă”, crede Heidi Kernner, o turistă austriacă ce a rămas impresionată de frumusețea Grădinii Zmeilor. ”Am citit întâmplător, pe Internet, despre Grădina Zmeilor. Ne-am luat o săptămână în plus la vacanța de Paște, pentru a vizita diferite locuri din țară, mai ales din Maramureș și din Transilvania, iar Grădina Zmeilor nu putea lipsi de pe listă”, spune Marcel Botezan, unul dintre turiștii care a vizitat rezervația naturală.

Legende pline de imaginație
Dincolo de frumusețea peisajului, un element care îi atrage pe turiști este reprezentat de bogăția legendelor legate de Grădina Zmeilor. Una dintre ele spune că în Gălgău Almașului era sălașul unor zmei hapsâni, care furau fetele oamenilor. Într-o zi, unul dintre ei a furat soarele de pe cer, însă un voinic a decis să îi înfrunte. După ce l-a învins, a găsit soarele și l-a aruncat sus pe cer. Ceilalți zmei care veniseră să îi dea o mână de ajutor ortacului lor au fost orbiți de strălucirea neașteptată, iar una dintre fetele furate de zmei, eliberată de voinic, a rostit asupra lor o vrajă, iar zmeii au rămas acolo, transformați în stane de piatră încremenite pentru vecie. O altă legendă se referă la stânca botezată de localnici Fata Cătanii. Ea spune că o fată din sat s-ar fi îndrăgostit de un soldat împărătesc. Fata ar fi vrut să fugă cu iubitul ei în lume, însă ar fi fost blestemată de mama sa și s-ar fi transformat astfel în stâncă. Practic, fiecare stâncă din Grădina Zmeilor are propria legendă, indiferent că formațiunea de piatră poartă numele de Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Soldații, Eva, Căpitanul sau Dorobanțul. Mai toate aceste legende caută să explice în mod mitic formarea stâncilor cu forme neobișnuite. În vremurile mai recente, alte stânci, care nu fuseseră botezate de către localnici, au primit nume de genul Acul Cleopatrei sau Sfinxul, date de către savanții care au studiat formațiunile din gresie de Sânmihaiu sau de către custozii rezervației. De câțiva ani, accesul în rezervație a fost ușurat grație unor amenajări realizate de administrația locală, care au dus la sporirea numărului de vizitatori.
Mai multe organizații de promovare a turismului doresc să includă Grădina Zmeilor într-un circuit complex, alături de Grădina Botanică din Jibou, de centrul Zalăului, dar și de marele castru roman de la anticul Porolissum, odinioară cheia de boltă a apărării hotarului de nord al provinciei Dacia romană. Grădina Zmeilor ar urma să fie, însă, promovată și ca brand turistic independent.



Wikipedia:
Localizare
Aria naturală protejată se află în partea central-estică a județului Sălaj, la 10 km. distanță față de orașul Jibou, în bazinul Almașului, pe teritoriul vestic al satului Gâlgău Almașului, în imediata apropiere a drumului național DN1H care leagă municipiul Zalău de Jibou.

Descriere
Rezervația naturală Grădina Zmeilor a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de 3 hectare[4].
Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.
Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului[5].
Biodiversitate
Flora lemnoasă a rezervației este constituită din arbori și arbusti, cu specii de: carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus silvatica), stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), păducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina).
Brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale)
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a Directivei CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6].

Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului (Euphorbya amygdaloides), păștiță (Anemone nemerosa), osul iepurelui (Ononis spinosa), plămânărică (Pulmonaria officinalis), vinariță (Asperula odorata), sânișoară (Sanicula europaea), frag (Fragaria vesca), găinușe (Isopyrum thalictroides), brebenel (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorea (Scilla bifolia), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), silnic (Glechoma hirsuta), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), sânzâiană (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), ghiocel (Galanthus nivalis), podbal (Tussilago farfara), scai vânăt (Eringium planum), coada-calului (Equisetum arvense), ciuboțica cucului (Primula veris), coada șoricelului (Achillea millefolium), păpădie (Taraxacum officinale) sau mentă (Mentha piperita)[7].

Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992[6] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț (Sus scrofa)[8], veveriță (Sciurus carolinensis)[9], vulpe roșcată (Vulpes vulpes), iepure de câmp (Lepus europaeus); păsări: ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), pițigoi de brădet (Parus atus), cuc (Cuculus canorus)[10], pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), gaiță albastră (Garrulus glandarius), cinteză (Fringilla coelebs); reptile și amfibieni: șarpele orb (Anguis fragilis), gușter (Lacerta viridis)[11], salamandra de foc (Salamandra salamandra)[12].

Re: Grădina Zmeilor - Sălaj

Mesaj necititScris: Vin Oct 09, 2015 7:58 am
de zanga2
Am terminat de procesat si filmarea aeriana.
Umbla vorba ca zona se mai numeste "Meteora Romaneasca", asa din "avion" seamana :roll: